Abraham Maslow scria ca “ne este in general frica sa devenim ceea ce intrezarim in cele mai bune momente ale noastre”, fara indoiala pentru ca fiinta noastra mai vasta ne ameninta in multe feluri. Daca ar fi sa ne deschidem complet catre ea, poate ca ne-ar tulbura neinsemnatele noastre obiceiuri confortabile si ar pune sub semnul intrebarii mica noastra identitate familiara. Astfel, la fel cum oamenii primitivi transformau in zei si venerau lucrurile de care se temeau si pe care nu le intelegeau, si noi, care suntem primitivi in raport cu fiinta noastra mai vasta, avem tendinta sa ne veneram forta de la o distanta sigura, lasandu-i pe altii sa o detina pentru noi. Astfel ne indragostim (in limba engleza, “cadem in dragoste”) de persoana iubita, pe care o plasam deasupra noastra, atribuindu-i puterea de a ne ridica din starea noastra “cazuta” de infometare si nevrednicie. Idolatrizarea persoanei iubite ne dilata si ne “inalta”, dupa cum sugereaza metaforele folosite pentru a descrie aceasta stare. Continue reading Calatoria inimii – Pasiune si Devotament→
One might ask why the bookseller should be any more interesting than the shoes salesman. Yet there can be few other careers that offer such satisfaction or that make such demands as the antiquarian-book trade, requiring the dealer to play at different times the roles of detective, scholar, agent, psychologist, and fortune-teller – quite apart from that of conventional buyer and salesman.
Roy Harley Lewis – Antiquarian Books: An Insider’s Account
He may have a point. Or it may be that those of us who are singularly ill-equipped to deal with the stresses of normal life find ourselves drawn towards the business as a means of escaping from roles of the ‘conventional buyer and salesman’.
In this lecture, 12th in the 2017 series, I discuss Heidegger’s phenomenological philosophy of Being, interpreted through the eyes of the psychotherapists Ludwig Binswanger and Medard Boss. The phenomenologists were attempting to reduce the painful separation between object and subject that has as one of its consequences the elimination of meaning from existence.
-Ce simti inainte de a duce sticla la gura, sau de a iti aprinde tigara? Sau ce simti inainte de a te grabi sa faci ceva? Dependenta este, de fapt, consumul repetitiv al unei anumite substante, complacerea in mod repetat intr-un anumit tip de relatie sau realizarea compulsiva a unei actiuni intr-un anume fel. Asta inseamna repetitie, iar repetitia este mentala. Nu exista decat experienta prezenta si orice alta legatura cu un alt moment este iluzorie, pentru ca nu exista decat prezentul. Deci repetitia nu exista in realitate, nefiind decat o proiectie mentala asupra experientei prezente. Mintea apeleaza la gandurile-amintire si compara momentul prezent cu un altul trecut, imaginandu-si cum ar trebui sa arate cel viitor. Asfel, pentru a elimina anxietatea viitorului necunoscut, creeaza fel de fel de chestii pe care le asociaza prezentului. Alcoolul, tutunul, iarba si alte substante sunt tot niste creatii mentale, proiectate de minte asupra unor senzatii gustative, olfactive, tactile si vizuale. Tot mental este si filmul consumului lor si starile induse ulterior consumului. In unele cazuri, cand mintea apreciaza ca consumul a fost exagerat, distruge complet conceptul de persoana, individul murind. Continue reading Dincolo de vise III→
Dar, in realitate, ce m-a deranjat? Mi-am dat seama imediat ca deranjul nu il provocasera ceilalti, ci propria minte, prin interpretarea pe care o daduse cuvintelor lor si prin reactia mea la ele. Cuvintele lor erau, de fapt, niste sunete ca oricare altele. Numai mintea putea sa le acorde un inteles si o logica, pentru ca, in realitate, ele nu aveau inglobate asa ceva. Un sunet nu are niciun inteles daca nu este recunoscut si interpretat de minte, deci orice cuvant era o aparenta mentala, care nu exista in realitate. Intuitia asta fulgeratoare m-a facut sa imi dau seama ca temerile mele erau tot niste credinte gresite. De cine sa ma tem? Persoana mea era, de fapt, un amalgam de senzatii si ganduri, carora le imprumutam din propria existenta, iar celelalte persoane erau la fel. Cum as fi putut sa fiu afectat de niste aparente? Continue reading Dincolo de vise II→
Nemuritoarea de rând 