Meditatie in dragoste

-Osho, poţi să faci dragoste atunci când meditezi?
-Da, deşi mai corect ar fi să spunem invers: poţi să meditezi atunci când faci dragoste. O schimbare atât de mică poate produce o diferenţă atât de mare….
Actul amoros aduce cu sine o stare dintre cele mai sublime, mai armonioase, mai pline de pace. De aceea meditaţia devine foarte uşoară în timpul lui. Când omul se apropie de starea de orgasm, mintea lui tace, iar el se transformă într-un fel de energie care curge liber. Acesta este momentul ideal pentru a deveni conştient de ceea ce se întâmplă, de acel apogeu care se apropie. Ştiţi că există un punct dincolo de care nu mai există întoarcere. Contemplaţi acest proces, căci este momentul cel mai intim şi cel mai secret, pe care puţini oameni reuşesc să-l remarce. Dacă veţi putea contempla acest fenomen, veţi putea observa orice alt proces al vieţii, căci actul sexual reprezintă experienţa cea mai intimă şi cea mai apropiată de noi.
OSHO

Advertisements

Rabdare

Nu mai am răbdare pentru anumite lucruri, nu pentru că am devenit arogantă, ci pur și simplu pentru că am ajuns într-un punct al vieții mele în care nu mai vreau să irosesc timp cu ceea ce-mi displace sau îmi face rău. Nu mai am răbdare pentru cinism, critică și cereri exagerate de orice natură. Mi-am pierdut dorința de-a le face pe plac celor care nu mă plac, să-i iubesc pe cei care nu mă iubesc și să le zâmbesc celor care nu vor să-mi zâmbească. Nu mai pierd un singur minut cu cei care mint sau manipulează. Am decis să nu mai coexist cu pretinsul, ipocrizia, falsitatea și cu laudele ieftine. Nu tolerez nici erudiția selectivă, nici aroganța academică. Și nici nu mă adaptez la bârfa mondenă. Urăsc conflictul și comparațiile. Cred într-o lume a contrariilor și de aceea îi evit pe oamenii cu personalități rigide și inflexibile. Îmi displac lipsa de loialitate și trădările între prieteni. Nu mă împac cu cei care nu știu să facă un compliment sau să spună un cuvânt de încurajare. Exagerările mă plictisesc și am greutăți în a-i accepta pe cei cărora nu le plac animalele. Și peste toate acestea, nu am răbdare pentru oricine nu-mi merită răbdarea.

José Micard Teixeira

Scoala Zeilor III

intelege

Odata, il intrebasem ce voia sa spuna prin sintagma „oameni obisnuiti” sau oameni orizontali, cum deseori ii numea.

„Ei sunt barbatii si femeile care invata, predau, muncesc…care au copii, ii educa…proiecteaza si construiesc drumuri si zgarie-nori, scriu carti, ridica biserici, au datorii private si roluri publice, chiar la cel mai inalt nivel”, a fost raspunsul Lui, de neuitat. „Si toate astea, sub hipnoza.”

„Ei bajbaie, cufundati intr-un somn adanc, permanent inchisi intr-o bula de evitare si nefericire.”

………….

De vreme ce ai vazut „jocul”, nu mai poti face parte din el.

………….

Iubirea nu este dependenta…

A iubi si a fi liber este acelasi lucru.

………………….

Iluzia cea mai grandioasa a omenirii este ideea ca au un viitor. Practic, omul obisnuit nu are viitor. Dincolo de aparente, el isi intalneste doar trecutul. Evenimente, intalniri si circumstante se repeta permanent in viata lui. Ele sunt doar in aparenta diferite, in fapt sunt intotdeauna la fel.

………………….

Ceea ce omul vede in jurul lui…realitatea din afara lui este trecutul. Ceea ce tu numesti prezent este, practic, o transmisie intarziata. Ceea ce omul numeste viitor este trecutul lui vazut din spate.

……………..

Lumea este astfel pentru ca tu esti astfel.

…………

Frica si iubirea nu sunt antinomice.

Frica este iubire degradata, iubirea este teama sublimata.

……….

Orice efort intentional, chiar si cel mai neinsemnat, menit sa altereze o actiune repetitiva, o reactie mecanica sau sa opuna rezistenta unui obicei, este o victorie asupra monotoniei noastre, o incursiune in tiparele recurente ale vietii noastre. Invingerea propriului sine.

………

Numai individul este inzestrat cu vointa, vointa lui conduce lumea. Atunci cand vointa lipseste, lumea preia automat controlul. Sa te eliberezi inseamna sa te eliberezi de lume.

………………

Numai un om intreg poate fi liber. Atunci cand este divizat in interior, omul nu poate decat sa depinda.

………….

Cei ce iubesc ceea ce fac nu sunt dependenti. Cei ce iubesc, nu au timp de vandut. Numai cei ce nu iubesc pot fi recrutati si platiti. Cel ce iubeste este nepretuit.

…………..

Printre marile iluzii ale celor ce muncesc se numara si aceea ca primesc o retributie. De fapt, ceea ce este considerat a fi rasplata, plata sau salariu reprezinta doar o compensatie partiala si modesta pentru pagubele induse de conditia de dependenta.

………………

Numai cel ce iubeste se bucura de libertate si numai cel ce este liber se bucura de iubire. Libertatea si iubirea reprezinta doua fete ale aceleiasi realitati.

…………….

Ca sa dai trebuie sa ai si ca sa ai trebuie sa fii.

………………

Raul de azi reprezinta binele de ieri, care nu a fost inca depasit.

…………………

Cu cat esti mai mult, cu atat ai mai mult. Economia unui om corespunde perfect nivelului lui de integritate.

………………

Datorita uitarii ne pierdem identitatea si devenim o parte din gloata, din multime.

………..

Vei recunoaste in fiecare din ei un fragment din tine.

…………….

Cand doi oameni se intalnesc, in mod inevitabil unul contine si celalalt este continut. Sa contii o persoana inseamna sa fii responsabil de intreaga ei lume, roluri, viata, precum si de vietile celor care depind de ea. Inseamna sa cunosti solutia la orice problema a ei si raspunsul la orice intrebare.

Daca nu reusesti, va trebui sa aluneci pe potecile obisnuite: ale timpului si experientei. Se vor scurge anni, inainte ca sansa pe care nu ai stiut s-o fructifici la acea intrevedere sa se arate din nou, pentru ca tu sa patrunzi in zonele superioare ale fiintei, spre intelegere si integritate; in orice caz, va trebui sa repeti acea proba, daca esti destul de norocos sa ai parte de o a doua sansa.

…………….

Sa „contii” un om nu inseamna sa-l incluzi in propriile tale responsabilitati, ci sa-l alegi. Intrevederea cu un om cu o responsabilitate superioara, atrage intotdeauna dupa sine o graba, un salt cuantic spre unitatea fiintei, chiar daca nu suntem constienti de aceasta.

Este o binecuvantare sa intalnesti un om care te „contine”. Acela care mai urca o treapta si trece dincolo nu-l abandoneaza pe celalalt destinului sau. Dimpotriva, devine responsabil de el. Stie ca propria lui evolutie atrage evolutia celuilalt. Avansarea unui om, vindecarea unei singure celule, grabeste progresul intregii umanitati.

Gandeste-te cat de mult studiu si cat de multe sanse iti pot oferi ceilalti, pentru ca tu sa-ti dai seama ca nu exista limite in calea succesului, pentru ca adevarata victorie este castigarea sinelui, prin armonizarea opozitiilor dinauntrul nostru, chiar incepand din acest moment.

…………………

Trasatura distinctiva a omului nou este constientizarea iluziei opozitiilor. Lucrurile pe care vechea omenire le considera opozante sunt, de fapt, cele doua fete ale aceleiasi realitati, asemenea celor doua capete a unei baghete… Binele si raul, adevaratul si falsul, frumosul si uratul nu sunt forme opuse ale existentei, ci treptele, nivelurile realului… in umbra adversitatilor aparente, se ascunde o forta armonioasa, care poate sa le impleteasca si sa le indrepte spre un nivel superior.

Pentru ei, realitatea nu mai pare ambigua, definita iluzoriu de polaritate si opozitii, ci stratificata, construita pe niveluri. Datorita noului simt, universul nu mai este impartit in contraste, ci pe straturi ale realitatii. Ceva nu este adevarat sau fals, ci in acelasi timp si adevarat, si fals, nici adevarat, nici fals, nici neadevarat, nici nefals…

sursa: Stefano Elio D’Anna – Scoala zeilor

Scoala Zeilor II

adversarul

Adversarul

Nimeni pe pamant nu te poate iubi mai mult decat Adversarul.

………………………………

Adversarul este cel mai de nadejde aliat al tau: un instrument prin care te modelezi, te desavarsesti si te reunesti cu tine insuti; cheia unica de acces, care-ti permite sa patrunzi pe nivelurile superioare ale Fiintei.

……………

Adversarul, fie ca este om sau eveniment, are sarcina neplacuta de a dezvalui orice vid, orice deficienta, slabiciune sau teama pe care o porti inauntru, de a denunta fara retinere lipsa ta de pregatire, pacatele, carentele, greselile si limitele pe care ti le-ai impus. Odata ce ai recunoscut Adversarul in interiorul tau, el va disparea din exterior.

…………………

Profesorii pe care i-am urat cel mai tare sunt aceia care ne-au daruit cel mai mult.

………………………..

In momentul de fata, invata sa privesti Adversarul ca pe cel mai apropiat aliat al tau… si doreste-ti sa fie tot mai puternic si mai brutal. Cu cat este mai inalt gradul nostru de responsabilitate, cu atat mai neindurator va fi atacul Adversarului. Incearca sa privesti situatia din aceasta perspectiva. Odata cu trecerea timpului, aceasta noua perspectiva iti va rasturna viata si va crea lumea dupa care ai tanjit mereu.

……………………

Ceea ce aparent ti se opune este doar un semnal, o sageata luminoasa care iti arata cauza reala a tuturor necazurilor si problemelor tale. Tu esti Adversarul! Daca ai fi capabil sa intelegi toate acestea, „jocul” ar fi revelat si ar disparea, iar Adversarul si-ar pierde conturul, cruzimea aparenta si puterea. In realitate, Adversarul apare in viata ta pentru a-ti arata tot ce ar trebui sa schimbi in interior, tot ce nu vrei sa vezi, sa atingi sau sa simti in tine insuti.

……………………..

Amploarea Fiintei este cea care stabileste limita maxima la care omul poate aspira in Viata, culmea tuturor dorintelor lui; in acelasi timp tot ea este limita a tot ce poate el detine si primi.

………………….

Adversarul este cea mai precisa masura a amplorii gandurilor si sentimentelor noastre. De aceea el nu este niciodata mai puternic decat noi.

…………………

Crede pentru a vedea este legea Creatorului.

………………

Pretutindeni unde se intalnesc,

Pentru cativa ani sau doar pentru cateva ceasuri,

Oamenii se asaza pe treptele unei piramide invizibile,

Dupa un ordin matematic si implicit,

Ca insiruirea planetelor, in care conteaza stralucirea,

Orbitele, greutatea si distanta fata de soare.

Ele sunt treptele si nivelurile Fiintei.

Este o lege universal valabila.

………………………..

Nivelul fiintei noastre creeaza viata pe care o traim, si nu invers.

sursa: Elio D’Anna – Scoala zeilor

On Being Awake in a Sleeping World

Image may contain: sky, cloud, mountain, outdoor, nature and water

When you’re awake, you’re no longer numb.

You can no longer turn away from Truth.

You can no longer comfort yourself with the old fairy tales, stories of good and evil, positive thinking.

The light of awareness cannot be switched off. You can’t hide from yourself now. There’s nowhere to hide.

You live life in the raw. And you feel more than ever, not less. Your bandwidth is infinite. From the deepest despair to the most ecstatic joy, it all passes through. But the difference is, now, you are not at war with it all. You allow all feelings to surge through. You don’t judge them or try to get rid of them. You are their mother, their sanctuary. You don’t blame anyone else anymore.

You no longer have a fixed identity. You don’t know who you are anymore, from the perspective of the mind. And yet, you know who you are more deeply than ever. You are alive. You are life itself, inseparable from the stars, the moon, the flowers and trees.

It is dizzying, sometimes, this freedom. Like being born again in every moment. Like dying every day to the old hopes.

Reality is groundless, you see, dripping with uncertainty. You live at the point of total insecurity, nothing to hold onto, no concept to bring comfort to a weary mind. And yet, you feel the deepest kind of security of all, a security deep within your bones, the security of Being itself. You know that your experience is always trustable, even if it hurts like hell.

You won’t call yourself an ‘awakened person’, you won’t think of yourself as better or worse than anyone, you won’t lie to yourself about having the answers.

You won’t make a big fuss about yourself at all, for the self is the biggest illusion.

It’s simple, being so fully awake, because it is the effortless embrace of the present moment. But it’s not easy at all, because your old reality has shattered into a billion pieces, and the old protection has gone, and you are a vessel for all the joy and the pain of the world, and you can’t kid yourself that you’re in control any longer. It’s not easy, to be so open to life. It’s not easy, to see all the pain of the world. It’s not easy, to sometimes feel like you’re a stranger in a strange land, knowing yourself as Love more clearly than ever, yet seeing others around you forgetting so much.

It’s not easy, no longer fitting into the systems that promised so much happiness and delivered so little.

And yet, this is the price you pay for absolute freedom. One cannot be fully awake without fully dying to the dreams of yesterday. One cannot live without leaving the known.

Those of you who are walking this exhilarating and terrifying path, I bow to your courage.

Sursa – Jeff Foster (www.lifewithoutacentre.com)

Brave is the Man Who Loves a Wild Woman

brave

We all long for that magnificant moment when you meet that amazing person who is brave enough to Love you just as you are.

Whenever that excuisite in-sync moment arrives —you will ‘know’. When you meet your Beloved and find out that this person dares to fully Love you to your bones, you will be grateful that it never worked out with anyone else.

While you may have deep emotions, a Wild and unpredictable personality, it’s almost impossible to not Love a passionate, extraordinairy and endlessly inspiring woman like you. Most just have no idea what to do or how to truly meet a woman that has depths and a radiant Spirit like you have.

A woman who is not afraid to admit it when she is wrong and always rises after she falls.. It doesn’t matter how deep you fell.. each time you will find the strenght to get up and stand even stronger as ever before. There is nothing you can’t overcome. You know how to re-connect yourself with your deepest calling, which is bigger then any life experience.

You walk with bare feet on Mother Earth and let the juices of nature feed your life energy. You know how to work with the forces of Nature and you never ignore this Sacred connection. You are a daughter of the Earth and the Moon.

You have always known that you are meant for only deep and profound Love, for you it’s the only way to surrender yourself.

So when you stumble upon the brave awakened man who just can’t seem to get enough of you and who is able to fully endure your intensity, you will instantly know that this is the man that possesses the courage that every other Lover you had before lacked.

-Tara Isis Gerris

A New Dawn: The End Of Co-Dependency

You cannot save anyone. You can be present with them, offer your groundedness, your sanity, your peace. You can even share your path with them, offer your perspective. But you cannot take away their pain. You cannot walk their path for them. You cannot give answers that are right for them, or even answers they can digest right now. They will have to find their own answers, ask their own questions or lose their own questions, make friends with their own uncertainty. They will need to make their own mistakes, feel their own sorrows, learn their own lessons. If they truly want to be at peace, they will have to trust the path of healing that reveals itself step by step. But you cannot heal them. You cannot diffuse their fear, their anger, their feelings of powerlessness. You cannot save them, or make things right for them. If you push too hard, they may lose their own unique way. Your way may not be their way.

You did not create their pain. You may have done or not done some things, said or not said some things, triggering pain that was already inside them. But you did not create it, and you are not guilty, even if they say you are. You can take responsibility for your words and deeds, yes, you can grieve over a past, but you cannot erase or change what happened, and you cannot control the future. You can only meet them in the here and now, your only place of power. You are not responsible for their happiness, and they are not responsible for yours.

Your happiness cannot come from outside of you. If it does, it is a dependent happiness, a fragile happiness that will turn to sorrow so quickly. And then you will get caught up in a web of blame and guilt, regret and persecution. Your happiness is directly related to your presence, your connection with your breath, your body, the earth. Your happiness is not small, and cannot be removed by fear, or anger, or the most intense shame. Your happiness is not a state, or a passing experience, or even a feeling that others can give to you. Your happiness is vast, ever-present, the boundless space of the heart, in which joy and sorrow, bliss and boredom, certainty and doubt, loneliness and connection, even fear and longing, can move like the weather, like the rain and the sunshine, all held in the hugeness of the sky.

You cannot save anyone, and you cannot be saved if you are looking to be saved. There is no self to save, no self to lose, no self to defend, no self to make perfect or perfectly happy. Let go of every impossible ideal. You are beautiful in your imperfection, outrageously perfect in your doubts, loveable even in your feelings of unloveability. All these parts have been given, all are parts of the whole, and you were never less than whole.

You are breathing. You know you are alive. You have a right to exist, feel what you feel, think what you think. You have a right to your joy and a right to your sorrows. You have a right to doubt too. You have a right to walk your path. You have a right to be right and a right to be wrong, a right to this giant happiness that you knew when you were young. You are breathing, and you are inseparable from the life force that animates all things, knows itself as all beings, discovers itself in every moment of this impossibly wondrous existence.

Your self-worth is not tied to what others think of you. It is tied to the moon, to the infinite expanse of the cosmos, to comets blazing towards unknown destinations, to the forgetting of time and the love of solitude and this unspeakable gratitude for each new dawn, unexpected, given.

-Jeff Foster