Realitatea fiintei

salzmann

Reactia mea ma izoleaza de impresie, precum si de realitatea pe care aceasta o reprezinta. Aceasta este bariera, zidul. Reactionand, eu inchid.

………………….

Trebuie sa stiu ca am o natura dubla, ca exista doua forte in mine: forta descendenta a manifestarii si o forta ascendenta ce se intoarce la sursa. Trebuie sa le experimentez aici, in acelasi timp pentru a ma cunoaste pe mine ca pe un intreg. Trebuie sa existe vreun motiv pentru care sunt aici, ceva care este necesar pentru o relatie intre cele doua. Aceasta este insemnatatea Prezentei mele.

……………………..

Lupta mea este un efort constant de a fi libera de aceasta minciuna si de a gasi din nou ceea ce este adevarat in centrul muncii mele. Pentru aceasta, am nevoie sa am un punct de referinta, un anumit sentiment in mine insami care este intotdeauna aici, intotdeauna acelasi – intelegerea mea faptica a ceea ce inseamna sa fii o fiinta constienta.

………………………….

Un gand care ste miscat de asociatii nu este liber.

…………….

Trebuie sa le masuram in relatie cu ceva mai inalt, care este intotdeauna la fel, adica o vedere interioara care nu se schimba niciodata. Masuram inferiorul cu o parte superioara din noi insine.

Sursa: Jeanne de Salzmann – Realitatea fiintei

Calea transformarii

calea-transformarii

Ankh – Crucea care serveste drept poarta de intrare spre cercul cosmic, permite circulatia in sufletul lumii.

……………………….

Nu te duce, ci fa sa vina.

…………………………

Focul este spiritul lumii.

…………………………

Locul sacru este un camin, un semineu. Cuvantul il aminteste pe cel latin, care desemneaza athanorul: caminus (cuptor, vatra). De remarcat ca in italiana substantivul camino (semineu, camin) este vecin cu cammino (drum, cale), dupa cum se intampla si in franceza.

Cuptorul nostru transformator este chiar viata cu toate incercarile ei. Transmutatia are loc prin incalzire, dupa cum lucrarea ermetica este o coacere.

La fel ca toate ingredientele lucrarii, si agentul transmutatiei este dat tuturor, peste tot, intotdeauna si gratuit. Si este ascuns prin chiar apropierea lui de noi. Este energia noastra vitala, forta care ne determina cursul existentei, mercurul fluid. Daca printr-un act de atentie si iubire, ii recunoastem calitatea divina, materia bruta a experientelor noastre va fi transformata in elixir, in rachiu, in alambicul care ne apartine. Sa notam ca termenul provine din alchimia araba, fiind unul din numele athanorului.

……………………….

Nu ai maestru? Apropie-te de carte ca de parintii tai.

…………………………….

Facem totul, pana la cele mai absurde lucruri, pentru a evada din propriul suflet. Ne dedam practicii yoga atenti la toate prescriptiile, urmam regimuri alimentare, invatam pe de rost teozofie, intoarcem pe toate fetele textele mistice ale intregii literaturi mondiale fiindca nu ne intelegem cu noi insine si nu avem nici cea mai mica incredere ca ar putea iesi ceva util din propriul nostru suflet … Cu cat acest ceva este mai indepartat si mai extraordinar, cu atat este mai bun. (C G Jung – Psihologie si alchimie)

…………………………………..

Coagula, solve.

………………………………………

Nu eu ma creez pe mine, ci, mai degraba, ajung la mine insumi. ( C G Jung)

……………..

Detinatorii Pietrei filozofale, in manuscrisele grecesti, sunt numiti autonomoi, care inseamna „cel care siesi isi este propria lege”.

……………………

Jung se include in catena aurea, lantul de aur despre care vorbesc vechile tratate, succesiunea de flacari care se aprind unele pe altele si care transmit, din generatie in generatie, focul viu si sacru, focul nemuritor.

………………….

Nu veti vindeca pe nimeni cu ceea ce stiti, ci cu ceea ce sunteti. (C G Jung)

…………………………

Nu se umbla cu smecherii cu zeul interior. Daca totusi ii este dispretuita vocea, se va razbuna in detrimentul celui care il poarta in el, dar si al aceluia care avea rolul de a-l ajuta sa se nasca.

……………………

Cine e Dumnezeu il vede pe Dumnezeu. Fiindca trebuie sa vad adevarata lumina asa cum este, trebuie sa fiu lumina eu insumi, sau altfel nu se poate. ( Angelus Silesius)

………………

Individuarea ii determina pe cei care o duc cu bine la capat sa-si fie lor insisi propria Biserica.

………………..

„liber intr-o necesitate plina de iubire” (Nietzsche)

Sursa: Etienne Pierrot – Calea transformarii dupa C.G. Jung si alchimie

Taieri ilegale in Carpati

Ce-a fost odată pădure pare acum un cimitir de soldați necunoscuți care înghite încet nordul României și vestul Ucrainei. Adică, cea mai mare pădure virgină din Europa și speciile ei protejate.

poster-cccClear Cut Crimes durează 42 de minute și a fost filmat timp de un an în Munții Carpați.

Investigația noastră urmărește banii, trece prin toate etapele tranzacțiilor financiare cu păduri seculare, studiază anatomia acestor afaceri de sute de milioane de euro și localizează corupția sistemică care anunță dezastrul.

Banii se mișcă în logică de cartel, iar cartelul e format din oameni și corporații. Principalul beneficiar: grupul austriac Holzindustrie Schweighofer. Ei sunt centrul de gravitație al cartelului și procesează mai mult lemn decât poate fi tăiat legal în România.

În jurul lor rămâne câmp și crește o rețea de crimă organizată care taie ilegal păduri, aranjează dosare de revendicare și virusează instituții. Are două niveluri: gulere albe și interlopi violenți. Primii sunt politicieni influenți, ceilalți – “echipa de intervenție”. Și ei câștigă.

Folosesc oamenii săraci drept paravan și trec la propriu cu buldozerul peste orice și oricine le stă în cale, în timp ce poliția asistă liniștită la spectacol.

Rețeaua Schweighofer se întinde și în Ucraina, de unde lemnul ajunge la fabricile din România ale companiei. Aici, în țara vecină, o mână de combatanți din conflictul cu Rusia încearcă să i se opună cu forța. Se numesc “Batalionul Cazacilor”, blochează în drum camioane, opresc trenuri care transportă copacii tăiați ilegal peste graniță și organizează ambuscade în pădure. Nu-i suficient însă: cartelul e puternic, a corupt și funcționari din Kiev.

Clear Cut Crimes dezvăluie cronicile criminale din dulapul tău. Un proiect RISE Project & OCCRP.

sursa

Ca sa te salvezi, citesti

 

tunel

Ca sa te salvezi, citesti. Te lasi prada gesturilor meticuloase presupuse de lectura – o strategie defensiva previzibila, insa pur si simplu geniala. Ca sa te salvezi, citesti. Panaceul perfect. Pentru ca – cred ca asta e valabil pentru toata lumea – a citi inseamna sa-ti fixezi un punct de reper in asa fel incat sa nu fii nevoit sa-ti ridici privirea spre confuzia care domneste in lumea reala, sa-ti tii ochii pironiti asupra randurilor din fata ta ca sa scapi astfel de tot si de toate – cuvinte care, unul cate unul, aduna toate zgomotele din jur intr-o albie opaca, facandu-le sa se scurga apoi in forme speciale, pe care noi le-am denumit carti. Cea mai rafinata si, totodata lasa, actiune de retragere. Dulce. Cum ar putea cineva sa inteleaga aceasta dulceata daca nu si-a concentrat niciodata propria viata, intreaga viata, in primul rand de pe prima pagina a unei carti? Singura si cea mai dulce tainita a tuturor fricilor unui om? O carte care incepe.

Paola Calvetti – Libraria iubirii

tunel1

Ce ramane nespus

wheel

Exista o poveste taoista:

Asezat la biroul sau, ducele Huan citea odata o carte. Langa el, rotarul P’yen facea o roata. Lasandu-si uneltele deoparte, P’yen a urcat treptele care duceau la biroul ducelui si i-a spus:

-Indraznesc sa o intreb pe Inaltimea Voastra ce cuvinte citeste.

-Cuvinte ale Inteleptilor, i-a raspuns ducele.

-Mai traiesc acesti Intelepti? A intrebat P’yen.

-Nu, au murit, i-a raspuns ducele.

-Atunci, a spus P’yen, inseamna ca ceea ce citeste Inaltimea Voastra sunt doar sedimentele si ramasitele acelor oameni din vechime.

-Ce stii tu, un biet rotar, despre cartea pe care o citesc eu? s-a enervat ducele. Explica-te, sau unde iti sta capul iti vor sta si picioarele.

Era foarte manios. Ce tupeu: un biet rotar sa isi deranjeze stapanul spunandu-i: “Ceea ce citeste Inaltimea Voastra sunt doar sedimentele si ramasitele acelor oameni din vechime”.

Rotarul i-a raspuns:

-Slujitorul Inaltimii Voastre priveste lucrurile din perspectiva artei sale. Atunci cand confectionez o roata si procedez cu blandete, munca este destul de placuta, dar rezultatul final nu este foarte trainic. Daca actionez prea violent, fortez lucrurile si spitele nu vor intra in lacasul lor. In schimb, daca miscarile mainii mele nu sunt nici foarte blande, nici prea violente, realizez perfect ceea ce mi-am propus. Din pacate, nu pot explica acest lucru in cuvinte.

Nici prea bland, nici prea violent – ci la mijloc, intr-o maniera echilibrata…

Rotarul i-a spus ducelui ca nu poate explica in cuvinte cum poate atinge aceasta stare de echilibru intre efort si lipsa de efort, intre actiune si non-actiune. Exista un secret, dar acesta nu poate fi descris in cuvinte. Rotarul il cuonstea, dar nu il putea descrie. Nu i-l putea transmite nici macar propriului sau fiu, care urma sa-i mosteneasca mestesugul. Pur si simplu, secretul nu poate fi predat sau invatat. Invatarea si predarea sunt modalitati exterioare de transmitere a cunoasterii. Acest secret tine insa de o cunoastere interioara. Asa se face ca rotarul a ajuns la 70 de ani, dar continua totusi sa construiasca roti. Ce mai puteau transmite atunci inteleptii care au trait in vechime si care erau morti de mult? De fapt, ceea ce citea ducele erau doar sedimentele si ramasitele lor…

“Daca eu sunt in viata si cunosc secretul, dar nu-l pot transmite nici macar fiului meu, pe care il iubesc; daca sunt nevoit sa muncesc inca, desi am 70 de ani, daca nu ma pot pensiona, cum ar putea acesti intelepti morti sa va transmita ceea ce nu poate fi decat experimentat? Secretul nu poate fi transmis nici macar atunci cand inteleptii sunt in viata, daramite daca acestia au murit de secole? Nu faceti decat sa va pierdeti timpul, domnule. Toate acestea sunt prostii!”

In mod evident, batranul era un taoist. Taoistii au o sumedenie de parabole minunate, la fel ca aceasta: un om obisnuit, sarac, un rotar, o persoana pe care nu o cunoaste nimeni – are o viziune superioara asupra vietii. Intregul mesaj taoist se refera la experienta. Poti pune oricate intrebari, poti gasi raspunsul la ele, dar acesta nu te va ajuta cu nimic. Ca sa cunosti gustul, trebuie sa mananci; ca sa cunosti iubirea, trebuie sa iubesti. Acest gen de cunoastere nu  poate fi transmis. De aceea, “este mai bine sa ramai linistit”, dupa cum spunea Lieh Tse, decat sa cauti raspunsul.

Cuvinte din tacere

words

Voi ma ascultati pentru ca ceva din adancurile fiintei mele pastreaza o tacere profunda. Cuvintele nu capata semnificatie decat datorita acestei taceri. Daca tacerea nu ar exista, cuvintele ar fi goale, lipsite de semnificatie. Ori de cate ori intalniti pe cineva care rosteste cuvinte incarcate de semnificatie, nu uitati ca in spatele lor se ascunde o tacere profunda, care se transfera asupra lor, facandu-le sa devina luminoase.

Osho – Cartea despre Tao