A fi femeie…

Într-o lume în care forța fizică primează, este ușor de înțeles (nu și de aprobat), de ce femeia are doar un rol secund. Umanitatea a încheiat însă acea perioadă. A intrat într-o alta. Mai pașnică, dar la fel de periculoasă: societatea de consum. Care este rolul femeii în ziua de astăzi? Și cum este ea văzută de societate?

Acum, când nu mai putem vorbi despre inegalitate între sexe în ceea ce privește drepturile legale (cel puțin în societățile civilizate), diferența între bărbat și femeie se face doar la nivelul percepției. Ori, mai precis, și bărbații și femeile sunt catalogați pornind de la niște prejudecăți. Și nu neapărat în sensul (negativ), din DEX, al cuvântului, ci în sensul unei judecăți a priori.

El este serios (ori pierde vară), tandru (ori bădăran), ambițios (ori leneș), stabil (ori imatur), demn (ori laș), familist (ori afemeiat), de carieră (ori ratat).

La ea, lucrurile sunt ceva mai complexe. Pentru că dihotomiile sunt antagonice: dacă este o femeie de carieră, sigur nu este bună nici ca soție, nici ca mamă. Dacă e familistă, e retrogradă. Dacă e frumoasă, puțin probabil să fie şi deșteaptă; dacă e blondă, sigur nu este. Dacă merge des la salon, înseamnă că nu are nimic mai bun de făcut. Dacă nu o face, înseamnă că e neîngrijită. Dacă se îmbracă office, cel mai probabil e frigidă. Dacă se îmbracă sexy, aproape sigur e disponibilă. Dacă e geloasă, sufocă. Dacă nu, e indiferentă. Și aș putea continua la nesfârșit.

iei

Femeia prezentului este, așadar, aceea care reușește să activeze la nivelul prejudecăților și să le combată. Este femeia care reușește, într-o echilibristică fină, să fie la un loc ceea ce este, ceea ce își dorește să devină și ceea ce societatea își dorește de la ea să fie. Feminitatea nu se mai rezumă la a te arăta supusă și a îngriji gospodăria. Femeia de astăzi este puternică și vulnerabilă, este echilibrată și pasională, este rezervată și impulsivă; ia decizii, are inițiative, coordonează; este tandră, sentimentală, fragilă.

sursa

Advertisements

One thought on “A fi femeie…

  1. horvathliviu says:

    Frumos spus. Mă uimeşte cum istoria a fost nedreaptă cu voi. Şi asta probabil tot din cauza lui Dumnezeu. Nu atât din pricina lui cât că hermeneutica noastră masculină şi l-a închipuit pe Acesta masculin. Îmi place Carl Henry când argumenta că Dumnezeu nu are sex. Suntem prea totoloci şă ne închipuim o persoană divină asexuată.
    Şi pe tărâmul filozofiei aţi pierdut teren. Se întreba Michel Onfray dacă nu cumva primul filozof nu a fost o femeie. Şi dacă a fost, istoria, filozofia a fost scrisă, transcrisă, denaturată de bărbaţi.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s