…ocupat cu fericirea

beaute

Este o zi luminoasa de septembrie intr-un parc din aceasta tara.Un parc cu alei umplute de pietrisul acela din care vara se ridica praful atzitzat de rotile groase de cauciuc de la tricicletele copiilor care pedaleaza furibund in timp ce mamele lor ii supravegheaza agale cotcodacind pe vreo tema a zilei. Acum este frig si parcul e aproape gol. Bancile verde-ros asteapta impasibile vreo povara umana.De undeva dinspre leagane se aude scartaitul balansoarelor exploatate de niste adolescenti chiulangii cu voci in schimbare.

Frunzele copacilor trec prin perioada aceeea de indecizie asupra desprinderii. Unele aleg sa mai ramana tematoare si aurii intr-o legatura precara cu crengile.Celelalte exerseaza caderea libeara in spirale line si completeaza inceputul unui covor care va acoperi pamantul.Cerul este albastru.Pe una din bancile de mai sus un batran imbracat intr-un palton gri priveste calm spectacolul zilei. Pare inca in putere si sub trunchiul in pozitie sezanda poti intui o statura atletica.

Fata ii e brazdata de riduri care se risipesc dinspre baza ochilor precum undele unui lac nemiscat in care tocmai ai aruncat o piatra.Mainile impreunate asezate in poala si ochii albastri care nu clipesc accentueaza senzatia de liniste interioara care se risipeste in aerul zilei.

continuare

Sursa: Tudor Chirila: Exercitii de echilibru / M-am ocupat cu fericirea

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s