Seneca – Judecare

smerenie

sursa foto

Pasi marunti inspre smerenie…

Greşeşti de-ţi închipui că voi respinge pe cineva doar pentru că îndeplineşte o muncă prea măruntă, de pildă dacă unul e catîrgiu sau altul e văcar. Nu îi voi judeca după slujba lor, ci după purtarea lor; căci pentru purtarea sa, fiecare este răspunzător; slujba însă i-o impune întîmplarea. Unii să şadă la masă cu tine pentru că sînt demni de aceasta, alţii – ca să devină demni.
Dragul meu Prieten, nu trebuie să-ţi cauţi prietenii numai în for sau în senat: dacă vei fi atent, îi vei găsi chiar la tine în casă. Adeseori un material bun rămîne fără rost în absenţa unui meşteşugar priceput: încearcă să faci experienţa aceasta. Dacă unul nu e atent la calul pe care îl cumpără, ci îi cercetează şaua şi frîul, e un prost; încă şi mai prost e cel care judecă un om după îmbrăcăminte şi după rang, care ne stă în spinare ca o haină.
„E un sclav.” Dar poate că este liber în sufletul său. „E un sclav.” Şi asta îi va aduce vreo scădere? Arată-mi cine nu este: unul e sclav al luxului, unul al lăcomiei, unul al ambiţiei, toţi sînt sclavi ai speranţei, toţi sînt sclavi ai spaimei. O să-ţi arăt un fost consul care e sclavul unei babe, un domn bogat care e sclavul unei slujnice, tineri de neam ales care sînt sclavii unor actori de pantomimă: nicio sclavie nu este mai ruşinoasă decît cea aleasă de bunăvoie.

Seneca

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s