Arta de a scapata cu stil

Arta-de-a-scapata-cu-stil-anticariat socrate

Optimizarea desfatarii. Descoperitorul acestui principiu a fost Epicur: evita desfatarea, nu pentru ca placerile simturilor ar fi rele, ci din cauza mahmurelii provocate de supradoza. Pentru Epicur, abstinenta temporara duce la cresterea capacitatii de desfatare. Cine o tine intr-un ospat nu se mai bucura nici macar de cele mai delicioase bucate. In stiintele economice, fenomenul poarta numele de “scaderea ratei profitului”: dincolo de o limita, cresterea abundentei isi pierde orice semnificatie.

In societatea abundentei, consumatorii raman inevitabil dezamagiti. Economia de piata a incercat sa ne insufle, prin brainwashing tot mai rafinat, ca fericirea ar putea fi cumparata cu bani. Ceea ce s-a dovedit o iluzie. Prin oferta de wellness, de la ceai ayurvedic pana la budinca de ciocolata pentru fitness, industria incearca sa ne alunge gandurile, dar acum nu se mai poate tagadui: avem nevoie de o noua conceptie in ceea ce priveste luxul! Bunastarea nu depinde de cati bani si cate lucruri reusesti sa aduni, ci se poate dobandi doar printr-o atitudine corecta.

O atitudine care inseamna capacitatea de a putea renunta la tot ceea ce ii atrage pe ceilalti, independenta fata de stilul de viata al celor din jur, care nu trebuie sa devina etalon, si intelepciunea de a intelege ca declinul economic nu trebuie vazut ca o calamitate absoluta, ci poate ca un prilej de rafinare a existentei. Potrivit lui Max Frisch, criza este o stare profund productiva, cu conditia sa ii fie inlaturat gustul amar al catastrofei.

………………………

Cu cat ai mai putin, cu atat ai mai putin de pierdut. Nu trebuie sa ai nimic pentru a fi cineva. Cu cat ne facem mai dependenti de obiecte, cu atat devenim mai saraci.

……………………….

In lupta impotriva vulgaritatii atotputernice a culturii de masa putem avea doar triumfuri marunte si personale, incercand sa ne descurcam fara lucruri de care nu am crezut vreodata ca ne-am putea lipsi.

…..

“(…) se joaca de-a personalul de serviciu (…) s-a hotarat sa-si pacaleasca soarta si sa devina propriul sau servitor, se trimite singur la chioscul de tabac…”

…………….

Renault 4 – ultima treapta de evolutie a umbrelei de ploaie  🙂

…………..

Porsche 911 Targa 🙂

…………

Daca nu te simti in apele tale (n. cu cel mai de fite costum) vei arata tot ca Dalai Lama in bermude. 🙂

……………

In meseria mea nu urmareste nimeni sa va faca fericiti, pentru ca cei fericiti nu consuma.

………………….

Buy Nothing Day 🙂

………………….

Nu are sens sa consideri stilul de viata al altora drept masura a propriei tale vieti. Altfel nu poti fi niciodata bogat, pentru ca, oricati bani ai avea, tot se va gasi cineva si mai bogat, cu o existenta si mai stralucitoare. Si nu exista limite. Prin urmare, trebuie sa inveti sa te simti bogat cu atat cat ai, ca sa nu fii vesnic condamnat la saracie pentru ce nu ai.

…………..

Probabil ca doar nevoiasii pot trai ca milionarii. Numai cine nu are un ban e inzestrat cu simtul luxului – pentru bogati, totul nu-i decat o povara. Numai cine nu-si poate permite sa manance in cel mai bun restaurant din oras se bucura din plin daca este invitat acolo. In timp ce bogatii, in cel mai bun caz, constata doar, cu enervare, ca puiul e mai fraged la Haeberlin decat la Tour d’Argent.

Cu adevarat saraci raman de fapt doar bogatii. Banii sunt un drog care te tine departe de viata si iti permite doar sa iti construiesti o fatada – sa calatoresti si sa-ti comanzi haine scumpe. Barbatii fug din calea propriei lor vieti, si se refugiaza cu avionul personal la St Tropez sau la New York, si apoi dorm la cel mai scump hotel, unde vor fi, insa, la fel de nefericiti ca peste tot. Fericirea adevarata nu exista fara o portie serioasa de smerenie, ceea ce bogatului ii vine foarte greu sa guste. Capacitatea de a-si recunoaste greselile, capacitatea de a-i pretui pe ceilalti, indiferent de statutul lor social, iata ce le lipseste celor mai multi, fiind un adevarat handicap.

Dar si mai saraci decat bogatii sunt saracii care vor sa fie bogati. Singurul jucator la loterie care se bucura de totala mea admiratie este un domn din Rhenania de Nord-Westfalia. A jucat toata viata, fara sa-si faca socoteala ca va castiga vreodata o suma importanta. Si, intr-o buna zi, s-a ales cu peste noua milioane de euro. Total socat, si-a pastrat zece mii de euro, iar restul i-a donat, ca sa nu-si distruga viata. Chapeau bas!

Sursa: Alexander von Schonburg – Arta de a scapata cu stil, mai putin inseamna mai mult

(o gasiti la Anticariatul Socrate 🙂  )

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s