Flux, psihologia fericirii II

Library-with-Fireplace

[…] Pe masura ce adaptarea umana s-a bazat tot mai mult pe cultura, viata in grup a devenit si mai importanta: ea asigura transmiterea informatiilor necesare pentru supravietuire, care depindea mai degraba de cunoastere decat de instinct. Un individ solitar in aceste circumstante era un idiot , ceea ce in original, in limba greaca, inseamna „persoana retrasa” – cineva care nu poate invata de la ceilalti.

……………

Cel mai greu test al capacitatii de a controla calitatea experientei traite il dam in momentele de singuratate, cand nu exista solicitari externe care sa ne capteze atentia. Ne este destul de usor sa ne implicam in profesie, sa ne bucuram de compania prietenilor, sa ne simtim bine la cinema sau la un concert. Dar ce se intampla atunci cand ramanem singuri? Cand se lasa noaptea intunecata a sufletului, facem oare incercari disperate de a ne distrage mintea de la aceasta amenintare? Sau suntem apti sa desfasuram activitati care, nu numai ca aduc bucurie, dar contribuie si la dezvoltarea personala?

Gasirea, pentru timpul liber, a unor activitati ce solicita concentrarea atentiei, dezvoltarea aptitudinilor care conduc la evolutia eului nu este echivalenta cu irosirea lui in fata televizorului sau consumand droguri. Desi ambele strategii pot parea valabile pentru a face fata amenintarii haosului si anxietatii ontologice, cea dintai duce la o dezvoltare, in timp ce cea din urma serveste la mentinerea mintii la limita coerentei. Despre o persoana care se plictiseste rar, care nu are nevoie in mod constant de un mediu exterior favorabil pentru a se bucura de momentul prezent, se poate spune ca a trecut cu brio testul cel mai greu, care indica ducerea unei vieti creative.

Este foarte important, mai ales in primii ani de viata, sa inveti cum sa-ti folosesti timpul cand esti singur. Adolescentii care nu suporta singuratatea pierd sansa sa realizeze la maturitate obiectivele cele mai importante, ce necesita o pregatire mentala serioasa.

……………….

„Reformeaza-te pe tine insuti. Astfel, lumea va numara o canalie in minus.” (Thomas Carlyle)

……………….

Daca exista o strategie comuna a celor care reusesc sa dea vietii lor un sens, atunci ea este atat de simpla si de evidenta, incat devine aproape jenant s-o mentionez. Dar, cum in zilele noastre o trecem atat de des cu vederea, consider ca ar fi util s-o prezint. Strategia consta in a extrage modele din ordinea realizata de generatiile anterioare,, pentru a evita dezordinea din propria minte. Cultura a acumulat o mare cantitate de cunoastere – sau informatie bine ordonata – , ce poate fi utilizata in acest scop. Muzica buna, arhitectura, arta, poezia, teatrul, dansul, filozofia si religia sunt disponibile pentru toata lumea ca exemple, ca modalitati prin care armonia poate fi impusa contra haosului. Din pacate, prea multi oameni le ignora, crezand ca pot da un sens vietii recurgand numai la propriile mijloace.

……………….

………………

Concepte utilizate:

Energie psihica

Haos vs ordonarea constiintei

Entropie psihica

Experienta optimala de flux = flux optimal = negentropie

Experienta autotelica

Structuri disipative = sisteme fizice care retin energia

…………………..

Conditiile experientei optimale:

  1. o activitate stimulativa ce solicita aptitudinile personale
  2. concentrarea actiunii si atentiei
  3. scopuri clare si feedback
  4. refuzul de a te lasa distras
  5. executarea puterii de control asupra actiunii
  6. pierderea constiintei de sine
  7. perceperea alterata a timpului

……………………………

Sublimarea experientelor disperate prin:

  1. increderea in fortele proprii (dar neinsotita de dorinta de satisfacerea a ambitiilor personale)
  2. orientarea atentiei spre lumea exterioara
  3. descoperirea de noi solutii

……………………………….

Regulile dezvoltarii unui eu autotelic:

  1. stabilirea de scopuri
  2. imersiunea totala in activitate
  3. atentia concentrata pe actiunea in curs
  4. bucuria experientei subiective imediate

Sursa: Mihaly Csikszentmihalyi – Flux, psihologia fericirii

Advertisements

One thought on “Flux, psihologia fericirii II

  1. unulnou says:

    Am citit si eu cartea acum vreo 2 ani. Ceea ce mi s-a parut interesant a fost ideea conform careia pe masura ce devii mai competent intr-o anumita activitate si abordezi probleme pe masura nivelului tau de competenta, ajungi mai aproape de starea aceea de concentrare maxima. Ulterior am citit despre elevii cu anxietate fata de matematica 🙂 . Ma gandeam ca daca ar sti astia ca inceputul e cel mai greu, si pe masura ce devin mai competenti, vor deveni si mai putin panicosi, chiar ar putea sa invete mai mult. Nu pentru matematica sau cunoasterea insasi, cat pentru a scapa de stres.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s