Flux, psihologia fericirii I

flux

O carte minunata si densa ca volum de informatie. Mihaly Csikszentmihalyi le zice bine. Nu m-am putut abtine sa impartasesc ce mi-am notat din ea. O recomand cu caldura.

A-ti controla experienta interioara inseamna a deveni capabil sa alegi calitatea oricarui eveniment pe care vrei sa-l traiesti. Daca asta nu e fericirea, atunci e ceva care i se aseamana.

………….

Flux – starea in care persoanele sunt atat de profund implicate intr-o activitate, incat nimic altceva nu pare sa mai conteze; experienta in sine este atat de placuta, incat persoanele ar face-o cu orice pret, numai pentru placerea de a o face.

………..

Iata cum descrie Bertrand Russel (1872-1970), unul dintre marii filozofi ai secolului XX, modul in care a ajuns sa fie fericit: „Treptat, am invatat sa fiu indiferent fata de mine si de deficientele mele; am reusit sa-mi concentrez atentia din ce in ce mai mult asupra obiectivelor exterioare: starea lumii, diferite ramuri ale cunoasterii, oameni pentru care simteam afectiune.” Nu exista o mai buna si mai concisa descriere a efectului in care iti poti forma o personalitate autotelica.

………….

„Jocul” cu ideile este deosebit de stimulator. Nu numai filozofia, ci si aparitia noilor idei stiintifice este alimentata de satisfactia obtinuta de pe urma gasirii unui alt mod de descriere a realitatii. Instrumentele ce fac posibil fluxul optimal al gandirii reprezinta un bun comun si sunt constituite din cunostiintele inscrise in cartile din scoli si biblioteci. Un om familiarizat cu, sa zicem, conventiile poeziei sau regulile de calcul devine independent de stimulii exteriori; el poate genera si organiza siruri de ganduri, indiferent ce se petrece in realitatea inconjuratoare. Cand stapanesti suficient de bine un sistem simbolic, asa incat sa-l poti utiliza, ai, „la purtator”, un intreg univers de idei.

………………….

Persoanele care nu si-au creat un sistem propriu internalizat sunt manipulate cu usurinta de catre demagogi, sedate de industria de divertisment si exploatate de oricine are ceva de vanzare. Si, daca am devenit dependenti de televizor, de droguri, de promisiuni de salvare religioasa sau politica, este pentru ca am cedat, pentru ca ne lipsesc regulile interne care sa ne apere mintea de cei ce pretind ca detin raspunsuri. Fara capacitatea de a gasi singura raspunsurile, mintea rataceste la voia intamplarii. Sta in puterea fiecarei persoane sa decida daca ordinea din mintea sa va fi rezultatul unor impuneri din afara, prin metode ce-i scapa de sub control, sau a structurii interioare dezvoltate prin forte proprii, pe baza cunostintelor acumulate si a aptitudinilor formate.

…………………..

Multi oameni renunta sa mai invete dupa ce au terminat scoala, din cauza faptului ca cei doisprezece sau douazeci de ani de educatie motivata extrinsec sunt o sursa de amintiri neplacute. Atentia lor a fost atat de manipulata sau de controlata din exterior, de manuale si de profesori, incat ziua absolvirii este vazuta ca prima zi de libertate.

Dar o persoana care renunta la utilizarea aptitudinilor simbolice nu e niciodata cu adevarat libera. Gandirea sa va fi „dirijata” de opiniile vecinilor, ale ziaristilor si ale televiziunilor. Ea va fi la dispozitia „expertilor”. In mod ideal, sfarsitul educatiei motivate extrinsec ar trebui sa fie punctul de plecare al unei educatii motivate intrinsec. Scopul acestei noi etape de invatare nu ar mai fi obtinerea unei note de trecere, a unei diplome sau a unei slujbe bune, ci intelegerea lumii si a ceea ce se intampla in jurul nostru si in noi. Din aceasta activitate intelectuala provine satisfactia profunda a ganditorului, asemanatoare celei a discipolilor lui Socrate, descrisa de Platon in Philebos: „Iar de fiecare data cand vreun tanar gusta pentru intaia oara din felul acesta [de a gandi si vorbi filozofic], bucurandu-se de parca ar fi gasit o comoara de intelepciune, intra in delir de placere si, bucuros, scoate din matca orice argument, ba infasurand si confundand totul in unul, ba iarasi desfacand si imbucatatind totul.” Adica, vrea sa spuna Socrate, va incerca apoi tot felul de activitati intelectuale: va aduna idei si le va pune impreuna pentru a face una singura din ele, apoi le va lua separat si le va imparti in fragmente; isi va pune siesi intrebari, apoi ii va interoga si pe ceilalti; va „hartui” cu descoperirile sale pe oricine se apropie de el, indiferent de varsta; nu-si va cruta nici parintii, nici pe altcineva dispus sa asculte.

Citatul este de acum douazeci si patru de secole, dar nici un observator contemporan nu ar putea descrie mai expresiv ce se intampla atunci cand o persoana descopera fluxul optimal al gandirii.

………….

Varietatea si stimularea unei munci depind in cea mai mare parte de modul ei de abordare si mai putin de conditiile efective de lucru.

Sursa: Mihaly Csikszentmihalyi – Flux, psihologia fericirii

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s