Nu-l dau pe azi pentru mâine…

Andries drag…

În fereastra-i cerul înramat,
În odaie am scaun si pat
Si pe masa alba, niste pâine…
Lucrurile-mi sunt în geamantan,
Praful nu l-am sters de-acum un an,
Dar nu-l dau pe azi pentru mâine!

Calendarul din perete-i vechi
Si pe covorul vested, cu ciucuri neperechi,
Sunt firimituri uscate de pâine…
Am si doua crapaturi în geam
Si m-a parasit fata ce-o iubeam,
Dar nu-l dau pe azi pentru mâine!

Ieri m-am întâlnit pe scari cu un om ciudat,
M-a-ntrebat:
“De ce te zvârcolesti noaptea în pat?
Stii, parchetul e subred, si se-aude pâna-n baie,
Îmi trezesti copiii care dorm în odaie,
dorm…”

Pe tavan un cerc e, de lumina,
N-am perdea la geam, luna mi-e vecina,
Si pe masa alba, niste pâine…
Singur când ramân, câteodata,
Mai mi-aduc aminte de-un nume de fata,
Dar nu-l dau pe azi pentru mâine!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s