Iubirea

Iubirea

“Iubirea este foarte rara. A cunoaste sufletul unui om inseamna a trece printr-o revolutie, pentru ca daca vrei sa cunosti sufletul unui om trebuie sa-l lasi si tu sa ajunga la sufletul tau. Trebuie sa devii vulnerabil, total vulnerabil, deschis. E riscant. E riscant sa lasi pe cineva sa-ti ajunga la suflet, e periculos, pentru ca niciodata nu stii ce iti va face acel om odata ce va ajunge sa-ti cunoasca toate secretele, toate ascunzisurile. De aici frica. De asta nu ne deschidem. Cunoastem pe cineva superficial si credem ca ne-am indragostit.

Periferiile se intalnesc iar noi credem ca noi ne-am intalnit.

Dar de fapt nu este asa. Nu esti periferia ta. De fapt, periferia este granita unde sfarsesti, ea doar te inconjoara ca un gard. Periferia este locul unde sfarsesti tu si incepe lumea.
Prima lectie a iubirii consta in a nu solicita iubire, ci in a o darui. Fi tu cel care daruieste. De regula, oamenii fac exact invers. Chiar si atunci cand daruiesc, o fac numai cu speranta ca iubirea lor le va fi returnata. Ei nu daruiesc de bunavoie, ci doar conditionat. Ei daruiesc, dar privesc cu coada ochilor sa vada daca primesc ceva inapoi. Ei nu cunosc legea naturala de functionare a iubirii. Este suficient sa turnati, sa va revarsati, iar iubirea va veni.

Si chiar daca nu vine, nu este nevoie sa te ingrijorezi, caci adevaratul indragostit stie ca a iubi inseamna a fi fericit. Daca iubirea vine inapoi, foarte bine; atunci fericirea va fi cu atat mai mare. Dar chiar daca ea nu se intoarce inapoi, actul iubirii v-a facut fericiti, de-a dreptul extatici; atunci, de ce sa mai fiti ingrijorati in legatura cu intoarcerea ei?

Fericirea, iubirea este ca o minge dupa care alergam, iar cand o prindem, ii mai dam o lovitura de picior… pentru a continua sa alergam dupa ea! Fiindca in aceasta cursa ne simtim stimulati; in acest elan pentru atingerea telului se afla fericirea.”

OSHO

Anul trecut pe vremea asta acesta era modul meu de a gandi si a iubi…a iubi cu toata fiinta mea pe nimeni si nimic in special, ci tot ce exista in jurul meu…neconditionat…pana l-am intalnit…m-a intrebat care-i secretul voiosiei mele…l-a aflat…iar acum…linistea de dupa furtuna…e un cer senin in viata mea… si daca ma mai uit din cand in cand in urma o fac cu un zambet pe chip…si merg mai departe…si invatz din nou sa am incredere in oameni…multumesc celor care reusesc sa vada dincolo de aparente…

Advertisements

2 thoughts on “Iubirea

  1. Renu says:

    IUBIREA este eterna…fie ca o simtim.. sau ne prefacem ca nu o simtim.. ea exista.. este acolo.. si va fi mereu.. pana cand, in constiinta noastra, a oamenilor ratzionali, va veni vremea cand vom spera ca moartea va aduce linistea pe care am cautat-o toata viatza.. insa.. ne inselam.. si suntem atat de naivi incat sa credem ca moartea va putea aduce linistea asupra sufletelor noastre.. dar nu vom “scapa” nici macar atunci, pt ca IUBIREA va exista si va persista.. si nu ne va da pace pana cand sufletele noastre nu-si vor gasi linistea si atunci.. cand asta se va intampla, va fi liniste.. o mare liniste.. si va fi senin.. si va fi o bucurie.. si un zambet cu ochii inchisi.. cu sufletul spre cer.. si un suflet inaltzat la ceruri.. si atunci, apa izvorului va fi limpede, si razele soarelui vor fi calde, si suflet din suflet se va renaste.. si noi vom fi aici.. si vom trai mai departe.. fiindca NATURA ne va ocroti.. si ne va da putere.. si vom fi din nou puternici.. ca inainte de “furtuna”.. vom fi pregatitzi.. si am mai invatzat ceva.. ca IUBIREA, fie ea eterna, ne face mai puternici si mai dornici de viatza.. si de o sete de sentimente.. si ne daruieste fortza de a merge mai departe si de a reusi.. pt ca avem nevoie de IUBIRE.. si asta doar fiindca suntem nascuti din.. IUBIRE…

    ..aleatorii multumiri celor care exista..

  2. nemuritoarea_de_rand says:

    ..spui ca NATURA ne va ocroti si ne va da putere…oare EA ne si iubeste?…daca iubirea aduce o mare de liniste in suflete si zambete pe chipurile muritorilor de rand, atunci si muntele este iubire?…daca vreau sa devin una cu muntele, inseamna oare ca aspir la refacerea androginului…sau e o aspiratie catre nemarginit, catre intangibil…?
    …un gand curat…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s